A livedda iaddhicota

di Antonio de Curtis

Ogni annu, u ddhui novembri, avimu l’usanza
Mi iamu nte nosri morti o cimiteru
Ognunu ll’ava a ffari stu duveri
Ognunu l’ava aviri stu pinzeri

Ogni annu puntualmenti nti stu iornu
i chista tristi e nira ricurrenza
puru ieu vaiu e nci mentu nu mazzu i sciuri
Nto marmuru ru tumulettu ra za’ vicenza

Av’ annu mi capitau na mala occasioni ….
Dopu chi pusai i sciuri nto tumulettu.
Maria ra razia! Si nci penzu, e chi schiantu pigghiai!
Ma poi vinni o meu e mi pigghiai i curaggiu.

Sintiti, chi ora vi cuntu u fattu:
si stava facendu l’ura mi si chiuri:
ieu, chianu chianu, stava niscendu
vardandu ca cura i ll’occhiu cacchi tumulettu.

"Qui dorme in pace il nobile marchese
signore di Rovigo e di Belluno
ardimentoso eroe di mille imprese
morto l'11 maggio del'31"

Cu nu stemma e na curuna i supra
… sutta a na cruci fatta cu lampadini;
tri mazzi i rosi e na pezza i luttu
Candili, candileddhi e sei lumini.

Propria i latu o tumulettu ru gnuri
’ncera nu tumulettu picciriddhu,
bbandunatu senza mancu nu sciuri;
pi ssignu a malappena nu mossru i crucideddha.

I supra a cruci si liggiva pi mmiraculu
"Esposito Gennaro - netturbino":
vardandula chi pena mi faciva
Stu povireddhu senza mancu nu luminu!

Chista è a vita! Raggiunava nta me testa...
Cu appi tantu, e cu non appi nenti!
Stu maru cristu putiva pinzari
Chi puru all’autru mundu era povireddazzu?

Nto stramenti faciva stu raggiunamentu,
scurau puru e si fici menzanotti
e ieu ristai chiusu stringiutu
Mortu i schiantu avanti e candileddi

A ‘ncertu puntu, chi vitti an luntananza?
Ddhu’ mali spiriti, chi si iavunu mbicinandu….
Pinzai: stu fattu è curiusu…
Sungnu rrussuìigghiatu… rormu, o mi staiu ‘nzunnandu?

Autru chi nto sonnu; era u Marchisi:
cu tubu, cu bastuni e cu mantu longu
chidd’ autru arreru a’ iddhu, nu screncu;
Tuttu lordu e cu na scupiceddha nte mani.

Chiddu avi a iessiri mastru Ginnaru…
Ddu poviru cristu … ru’ spazzinu
Stu fattu mi pari ‘ngudduriatu
Sunnu morti e si cogghiunu a sta ura?

Potturu ruvari i facci a mmia
quandu u marchisi si firmau i bbotta,
si vota e lentu lentu.. carmu carmu,
Nci rici a mastru Ginnaru: “Giuvinottu!

Da Voi vorrei saper,vile carogna,
con quale ardire e come avete osato
di farvi seppellir,per mia vergogna,
accanto a me che sono blasonato!

La casta è casta e va,si,rispettata,
ma Voi perdeste il senso e la misura;
la Vostra salma andava,si,inumata;
ma seppellita nella spazzatura!

Ancora oltre sopportar non posso
la Vostra vicinanza puzzolente,
fa d'uopo,quindi,che cerchiate un fosso
tra i vostri pari,tra la vostra gente"

“Signor Marchisi, eu non ci curpu,
ieu non vi lla iva fattu stu sgarbu;
me mugghieri fici sta fissaria,
Ieu ca iva a ffari si era mortu?

Si era vivu vi ccuntentava subbitu
pigghiava sta cascitteddha e sti quattr’ossa
e ora ora , nta stu mumentu
Mi zziccava nta nautra fossa”.

"E cosa aspetti,oh turpe malcreato,
che l'ira mia raggiunga l'eccedenza?
Se io non fossi stato un titolato
avrei già dato piglio alla violenza!"

“Mustra chi ffai..- iamu virimu sta violenza…
U sai chi ti ricu, marchisi, chi mi siddiai (mi ncriscia)
mi sentu a tia; e si perdu i staffi,
mi sperdu chi sugnu mortu e sunnu corpa (bastunati)!....

Ma chi ti ‘nzonni, chi ssi … nu patraternu?
Ca intra u vo capiscìri chi simu tutti i stessi?.....
…..Mortu si tuni e murtu sugnu puru ieu;
agnunu e comu all’autru tali e quali”.

"Lurido porco!...Come ti permetti
paragonarti a me ch'ebbi natali
illustri,nobilissimi e perfetti,
da fare invidia a Principi Reali?".

“Tu cca’ Natali … Pasca e Bifania!!!!
Ti vo zziccari nta testa e nta mirudda
chi si mbriacu ancora i passioni?....
‘A morti sai chi esti? …. È na liveddha!

Non cesti rre, non cesti ggiurici, non cesti cristianuni
trasendu i stu canceddhu paraggiunu u cuntu
chi rassunu tuttu, ‘a vita e puru u nomu:
Non tu sapisti fari ancora stu cuntu?

Pircio’ sentimi a mmia … non fari u sceccu nto linzolu
Supportimi i latu – chi nda mi ndi fai?
Sti bbuffunati i fannu sulu i vivi:
Nui simu serii…. appartinimu a morti!

traduzione in dialetto gallicese ( variante del dialetto reggino ) ,di Giuseppe Giordano

Nota del traduttore:
Gallico è una frazione urbana che fa parte della IX circoscrizione del comune di Reggio Calabria; situato nella parte nord della città, è costituito da una zona marina che si affaccia sullo Stretto di Messina (Gallico Marina) e da una collinare (Gallico Superiore). Ha una superficie pari a 8,97 chilometri quadrati, con una popolazione pari a circa 12.000 abitanti. Un tempo fino al 1927, comune autonomo, fino alla costituzione della “Grande Reggio”. Il gallicese è una delle varianti del dialetto reggino.

Vota il film di Totò

Home  Biografia  Teatro  Cinema  Televisione  Poesie  Canzoni 
Frasi celebri  Fumetti  Fotografie  Totomania  Il baule  Home video 
Totò in TV  News  Ricordi  Interviste  Quiz  Libri  Caricature  Giornali 

www.antoniodecurtis.com