A bula d'aria

di Antonio de Curtis

D’utunu, u dui nüvembre, gh’è l’üsansa
pe’ i morti de fa’ in sautu au Çümeteriu.
Ciacün ghe l’à da fa’ chesta creansa;
e tüti i l’àn da tegne ‘stu pensceiru.

A l’anu, puntüalmente, ‘su di’ lì,
pe ‘sta trista e mesta recurensa,
aiscì mi’ vagu, cu’e sciure pe’ garnì
a càntera marmarà d'a lala Rénsa.

St’anu m’è acapitau in’aventüra ...
dopu d’avé cumpiu ‘stu trestu umagiu
Madona ! se ghe pensu, che agaüra !
ma pöi m’òn fau ina fira de curagiu.

Ve contu u faitu. Steme ben a sente:
Za’ eira sonau due vote u campanelu:
e d’in màrmaru a scrita dava a ménte,
‘tantu che m’inandiava dau cancélu.

« QUI GIACE IN PACE IL NOBILE MARCHESE
SIGNORE DI GARESSIO E VAL CASOTTO
ARDIMENTOSO EROE DI MILLE IMPRESE
MORTO L’11 MAGGIO DEL ‘28 ».

In stema cu’a curuna surve tütu ...
... suta ina cruxe ch’a pa’ d’ouru fin; ...
buché de röse cu’ ina lista a lütu:
candere, canderote e sei lümin.

Ma d’aveixin â tumba d’u marchese
ghe n’éira in’autra ciota, pecinéta,
abandunà, faita cun poche spése;
pe’ segnu, sulamente ina cruxéta.

E surve â cruxe apena se lezeva:
« MARIU SCUNFORTU, SPASSIN ».
Mirandura, che pena u me faixéva
‘stu mortu sensa mancu u sou lümin !

‘Sta chi l’è a vita ! Da pe’ mì pensava ...
chi nu’ à avüu ren e chi n’à avüu in prefundu !
‘Stu poveru meschin u nu’ s’aspeitava
d’ésse miseru aiscì inte l’autru mundu ?

Ciapàu da'u mei pensà fantastegàu, ...
nu’ l’è che s’eira faitu ascaixu nöte ?!
e sun arrestau li’ drente impreixiunàu,
mortu de puira ... in mezu ae canderöte.

E tüt’asseme, te vegu da luntan
due sciumbrie aveixinasse d’â mei parte ...
Pensava; ‘stu faitu chì u paresce stran ...
Se nu' m'assònu ... cosa gh’òn da spàrte ?

Autru che spàrte; nu’ l’eira u sciù Marchese:
cu’a tüba, a caramela e cu’u pastran,
e derré a elu chel’autru, in brütu arnése:
maiscì spüssusu e cu’a spassuira in man.

I l’àva tüti dui u murru spàiru ...
cume cheli che u sù i nu’ lu ven mai
Inte ‘stu faitu nu’ ghe vegu ciairu:
s’i sun dui morti ... cum’i sun ingiarmài ?

I purreva sta’ da mì ... ciü o menu a in parmu,
candu u Marchese u s’è afermau de botu,
u s’arrezira a l’autru, e ascaixi càrmu’
e u ghe dixe insciu murru:«Zuvenötu !

Da vui vögliu savé, ... t’aciàpe a gögna,
cun cale ardì, semai, ve s’è incalau
de fàve assübacà, pe’ mei vergögna,
d’aveixin a mì che sun fia blasunau ?

A casta a va’ delongu respeità,
e a gente cume vui a dev’ésse aténta;
a vostra sarma a l’éira da interrà;
ma sübacà int’in mügliu de rümenta !

Nu’ pösciu lascià cure, ‘sta maròta,
d’a vostra veixinànsa spüssulénte.
L’è dunca u caixu, v’açercai ina ciòta
tra i vostri pari, e in mezu â vostra gente».

«Ma sciù Marchese, nu’ l’è curpa mia,
nu’ v’avereva faitu, mì, ‘stu tortu;
l’a faita me’ muglié ‘sta scemaria,
cose purréva fa’, s’eira za’ mortu ?

Se fusse vivu, ... pe’ ve viè cuntentu,
pigliereva ‘sti catr’ossi, intu casciòtu
e propiu avura , ... inte ‘stu mumentu
m’andereva a cacià int’autru ciòtu.»

«E co’ ti speiti, o loscu marcreau,
che arrive a perde tüta a mei prüdensa ?
Se mì nu’ fusse staitu ... t i t u l a u,
t’avereva pusciüu za’ fa’ viurensa !»

«E alura fàme ve’ ! ... fàme viurensa ...
In verità. ... Marche’, ghe l’òn za’ tantu ...
de state a sente; ... che se perdu a pasciensa,
me scordu d’ésse mortu e fassu in scciàntu !...

Ma chi t’incredi d’ésse ... u bon Gesü ?
Chi drente, semu pareschi, ti ài acapiu ?...
... Mortu sun mì e mortu ti sei tü; ...
ciacün cum’u l’è in’autru, e riveriu».

«Lüridu porcu !... nu’ ti t’incalerai
paragunate a mì ch’òn avüu natali
nubiliscimi, ilüstri e agaribài,
da fa’ biscà fia i Principi Reali ?»

«Ma che Natale, ... Pasca e Pifanìa !!!
Caciteru inte ‘sta süca, ... ch’a l’abàglia.
Ti sei maròutu ancu’ de fantaixia ?...
Sai a morte, cosa l’è ? ... l’è a bula d’aria.

In re, in magistratu, i ciü grand’omi,
s’i passa ‘stu cancelu, ti ài acapiu ...
chi àn persu tütu, a vita ... e fina i nomi.
Nu’ ti ài ancu’ fau ‘stu contu ? ... Degurdiu.

Alu’, stame in po’ a sente ... zü l’asbrivu,
suportime veixin, ... che Diu u te porte !?
‘Ste pagliassate i se pön fa’ da vivu:
nui semu seri ... apartegnemu â morte !»

traduzione in ventemigliusu di Ventimiglia di Luigino Maccario

Vota il film di Totò

Home  Biografia  Teatro  Cinema  Televisione  Poesie  Canzoni 
Frasi celebri  Fumetti  Fotografie  Totomania  Il baule  Home video 
Totò in TV  News  Ricordi  Interviste  Quiz  Libri  Caricature  Giornali 

www.antoniodecurtis.com