La livella

di Antonio de Curtis

Ogn'ànnu, lu ruj novembre, nc'è l'usànza
'ppì li muòrti 'ì a lu cimitèru.
Ongunu l'addà 'fà sta crijànza;
ognunu adda tena stu pinsièru.

Ogn'ànnu, puntualmènti, inta stu juòrnu,
ri sta triste e 'mmèsta ricurrènza,
anch'ìju 'ncì vavu, e 'ccù li hiùri adornu
lu 'lòculu marmurèu ri zia Vicènza.

St'ànnu 'mm'è 'ccàpitàta n'avvintùra...
roppu avì cumpiùtu lu triste omaggiu
(Marònna!) , si 'ncì penzu, 'cchì 'ppaùra!
ma 'pò faciètti n'anima e 'ccuràggiu.

Lu fattu è 'cchìstu, statimi a 'ssintìre:
s'avvicinàva l'ura ri la chiusùra:
iju, tomu tomu, stavu 'pp'ascìre
jtànnu n'uòcchiu a 'cquànche sipultùra.

" QUI DORME IN PACE IL NOBILE MARCHESE
SIGNORE DI ROVIGO E DI BELLUNO
ARDIMENTOSO EROE DI MILLE IMPRESE
MORTO L'11 MAGGIO DEL 31"

Lu stema 'ccu la curùna 'ncòppa a 'ttùttu...
...sutta na cruci fatta ri lamparìne;
tri 'mmàzzi ri rosi 'ccù na lista a 'llùttu...
cannìli , cannilòtti e 'ssèi lumini.

Propriju azziccàta a sta tumba ri stu signuru
ncì stija n'ata tumba ziculidda,
abbandunàta, senza mancu nu hiùru;
'ppì 'ssìgnu, sulamènte na crucìdda.

E 'ncòppa la cruci appèna si liggìja:
"ESPOSITO GENNARO NETTURBINO"
Uardannùla, 'cchì 'ppèna 'mmì facìja
stu muòrtu senza mancu nu lumìnu!

Chist'è la vita! 'ncàpu a 'mmì pinzavu...
chi avutu tantu e 'cchì nunn'àvi niènti!
Stu povaru maronna si l'aspittàva
ca puri a l'atu munnu era pizzènti?

Mentri fantasticàvu stu pinsièru,
s'èra già fattu quasi mezanotte,
e 'ì rumaniètti chiùsu priggiunièru,
muòrtu ri paùra...'nnànti li cannilòtti.

Tuttu a nu trattu, 'cchì viru ra luntànu?
Ruj umbri avvicinàrsi a la parti mija...
Pinzài: stu fattu a 'mmì 'mmì pari stranu...
Stau scitàtu... rormu, o è 'ffantasìja?

'Atica fantasìja; era lu marchìsi:
'ccù lu tubbu, la caramèlla e 'ccù lu pastrànu;
chiddàtu apprièssu a iddu nu 'bbrùtt'arnìsi:
tuttu fitènti e 'ccù na scupa 'mmànu.

E 'cchìddu certamènte è 'ddòn 'Ggennàro...
lu muòrtu puvarièddu... lu scupatùru.
Inta stu fattu nun 'ncì viru chiàru:
su 'mmuòrti e 'ssì ritirànu a 'cchìst'ùra?

Putijanu sta ra mi quasi nu palmu
quannu lu Marchìsi si firmàu ri 'bbòtta,
si vota e, tomu tomu... calmu calmu,
ricètti a 'ddòn 'Gginnàru: " Giovanòtto!

Da Voi vorrei saper, vile carogna,
con quale ardire e come avete osato
di farvi seppellir, per mia vergogna,
accanto a me che sono un blasonato?!

La casta è casta e va, sì, rispettata,
ma voi perdeste il senso e la misura;
la vostra salma andava, si, inumata;
ma seppellita nella spazzatura!

Ancor oltre sopportar non posso
la vostra vicinanza puzzolente,
fa d'uopo, quindi, che cerchiate un fosso
tra i vostri pari, tra la vostra gente ".

" Signor Marchese, nunn'è 'ccùlpa mia,
ì nun 'vv'avìssi fattu chistu tuòrtu
muglièrima è stata a 'ffà sta fissarìja,
'ì 'cchì 'pputìja 'fà s'eru muòrtu?

Si fussi vivu vi facìssi cuntèntu,
pigliàssi la cascitèdda 'ccù li 'qquatt'òssa,
e 'ppròpriju mo, lu 'bbì... inta stu mumèntu
mi 'nnì trasìssi inta n'ata fossa ".

" E cosa aspetti, oh turpe malcreato,
che l'ira mia raggiunga l'eccedenza?
se io non fossi stato un titolato
avrei già dato piglio alla violenza! "

" Fammi vira... Piglia sta violènza...
La verità, Marchì 'mmì su scucciàtu
ri ti sinta; e 'ssì perdu la paziènza,
'mmì scordu ca su 'mmuòrtu e 'ssù 'mmazzàti!...

Ma chi ti criri r'essa... nu ddìju?
'Ccà 'ìnta lu 'bbuà capì, ca simu uguali?...
...Muòrtu si'ttù e 'mmuòrtu su 'ppùri 'ì;
ognunu comi a n'atu è 'ttàle 'qquàle ".

" Lurido porco!... Comi ti permetti
paragonarti a me ch'ebbi natali
illustri, nobilissimi e perfetti,
da fare invidia a Principi Reali? "

" Tu qua Natale... Pasca e 'Ppifanìja!!!
Ti lu 'bbuò mitta 'ncàpu inta lu cilivrièddu
ca stai malàtu ancòra ri fantasìja?...
La Morte lu 'ssài 'cchì 'gghiè?...è una livella.

Nu 'rrè, nu maggistràtu, nu grand'homu
trasennu stu cancièddu ha fattu puntu
c'hai persu tuttu, la vita e 'ppùri lu nomu:
tu nun 'tt'hà fattu ancòra chistu cuntu?

Pirciò stamm'assènta... nun ' ffà lu ristìvu,
suppòrtami vicinu 'cchì t'impòrta?
sti 'ppagliacciàti li 'ffànu suli li vivi:
nuj simu serij... appartinìmu a la Morte! ".

traduzione in cilentano di Gaetano Amorelli


Nota del traduttore: Il cilento è una vasta zona della provincia di Salerno Che si estende da Agropoli a Sapri. Tenendo presente la vastità del territorio è, perciò, fuori luogo parlare di un unico dialetto cilentano, per cui più che di dialetto cilentano puro si deve intendere la "variante" parlata nel paese di origine del traduttore e cioè: San Nazario, un paesino dell'entroterra cilentano a una quindicina di chilometri da Palinuro.

Vota il film di Totò

Home  Biografia  Teatro  Cinema  Televisione  Poesie  Canzoni 
Frasi celebri  Fumetti  Fotografie  Totomania  Il baule  Home video 
Totò in TV  News  Ricordi  Interviste  Quiz  Libri  Caricature  Giornali 

www.antoniodecurtis.com